Despre Comarna
O incursiune în istoria, geografia și cultura comunei noastre
Istoric și Atestare
Comuna Comarna s-a constituit prin reunirea satelor Comarna, Osoi, Stânca și Curagău în anul 1968. Cel mai vechi este satul Comarna, așa cum o dovedesc urmele vieții materiale și spirituale descoperite pe teritoriul satului, cât și sursele scrise.
Prima atestare documentară a satului Comarna o constituie documentul din 16 martie 1490, prin care domnitorul Ștefan cel Mare dăruiește Mănăstirii Putna o prisacă la Comarna care aparținuse până la acea dată Mănăstirii Moldovița.
'Pădurea Musteață. La circa 2 km nord-vest de sat, în dreptul cantonului silvic, s-au descoperit resturi ceramice caracteristice secolelor VIII-IX.' (Dan Gh. Teodor, Descoperiri arheologice și numismatice la est de Carpați)
Pe dealul Andrieșului, în vatra satului, în momentul plantării viței de vie, s-au descoperit vârfuri de săgeți de bronz cu trei aripioare, un pumnal de fier de tip akinakes (secolele V-VI î.e.n.) și monede imperiale romane (descoperite în anul 1951). De asemenea, satul Osoi este atestat documentar în secolul al XVIII-lea (1772), satul Stânca în anul 1820, iar Curagău la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Așezare și Relief
Din punct de vedere geografic, comuna Comarna este situată la 25 de kilometri sud-est de municipiul Iași, în partea de răsărit a Podișului Central Moldovenesc, în subunitatea numită Crestele Prutului. Suprafața comunei Comarna este de 4705,65 hectare, fiind traversată de șoseaua județeană Iași – Răducăneni – Huși.
Vecinătăți
- Nord: Comunele Tomești și Țuțora
- Sud: Comuna Costuleni
- Est: Comuna Prisăcani
- Vest: Comuna Schitu-Duca
Relief și Sol
Relieful este format dintr-un ținut de podiș înalt, puternic vălurit, cu altitudini cuprinse între 30 și 412 metri. Solurile sunt variate, predominând cernoziomurile levigate, solurile podzolice brune de pădure, cele aluvio-coluviale și solurile puternic erodate.
Vegetație și Climă
Vegetația comunei Comarna este specifică silvostepei și zonelor colinare. Pădurile cuprind specii ca stejarul, carpenul, teiul și frasinul, iar arbuștii sunt reprezentați de porumbar, măceș, alun, soc și cătină. Suprafața comunei este străbătută de râul Jijia în partea de est și de pâraiele Tătarca și Comarna.
Climatul este temperat continental, cu ierni reci și veri calde. Temperatura medie anuală este de 9º - 10º C (durata medie a intervalului fără îngheț fiind de 180 de zile pe an, ideală pentru viticultură și pomicultură).
Cultură și Spiritualitate
Învățământul: Primele mențiuni documentare arată că în anul 1860 s-a înființat prima școală cu o singură clasă în satul Comarna, urmată de școala din satul Osoi în 1865. Învățământul preșcolar a luat ființă în 1932 (Comarna) și în 1963 (Osoi).
Spiritualitate: Documentele oficiale vorbesc despre construcția Bisericii din satul Comarna (Biserica 'Sfinții Voievozi') în perioada 1781-1786, iar a celei din satul Osoi în 1838.
Activitate Culturală: Căminele Culturale din Comarna (înființat în 1935) și Osoi (1936) coordonează activitățile bibliotecilor publice și ale corului țărănesc înființat încă din 1864 sub îndrumarea învățătorului I. A. Toma.
Cireșele din Comarna
În comuna Comarna există o tradiție pomicolă deosebit de puternică, fiind recunoscută la nivel județean și național pentru livezile sale bogate. Există aproximativ 600 de hectare de livezi de cireși pe teritoriul comunei.
Fiecare localnic are în curte măcar câțiva cireși, iar fructele recoltate aici sunt apreciate pentru calitatea lor deosebită, ajungând în fiecare an pe piețele din Iași și din alte regiuni.
